Costumul din Mărginimea Sibiului se recunoaște de la distanță: alb și negru, fără culorile vii ale altor zone — o sobrietate care vine din viața de oier și din înstărirea satelor, unde eleganța însemna stofă bună și broderie fină, nu culoare. E unul dintre cele mai cunoscute costume populare românești și încă se poartă la sărbători, nu doar pe scenă.
Costumul femeiesc
- Cămașa albă de pânză, cu broderie neagră („șabac”, „cheițe”) la mâneci și la piept;
- Șurțele — două șorțuri negre, în față și în spate, uneori cu franjuri;
- Pieptarul de blană de miel, brodat cu negru și, la cele de sărbătoare, cu motive geometrice colorate discret;
- Cârpa (basmaua) neagră legată pe cap la femeile măritate, cu năframa albă la fete;
- Cizmele negre, iar la port vechi opincile.
Costumul de Săliște e considerat cel mai elegant din Mărginime, cu broderiile cele mai fine; cel de Rășinari, Tilișca, Jina și Poiana are variante proprii, pe care localnicii le deosebesc după cusătură și după felul în care e legată cârpa.
Costumul bărbătesc
- Cămașa lungă albă, peste cioarecii albi, strâmți, de lână;
- Pieptarul și, iarna, cojocul lung de oaie, brodat;
- Pălăria neagră cu boruri mici, sau căciula de miel;
- Brâul lat de piele („șerpar”) la oieri, curea brodată la juni;
- Opincile din piele, azi înlocuite de cizme la sărbători.
Cetele de juni le poartă complet la Crăciun, de Paști și la Întâlnirea Junilor de la Săliște (28 decembrie) — cea mai bună ocazie de a vedea sute de costume autentice la un loc. Calendarul sărbătorilor →
Meșteșugurile vii
Cojocăritul. Pieptarele și cojoacele brodate au fost secole la rând meșteșugul de bază al Mărginimii, cu ateliere în Săliște, Rășinari, Tilișca. Cojocari activi mai sunt câțiva; un pieptar brodat de mână se comandă cu luni înainte și e o investiție.
Opincăritul. Opincile din piele de porc sau de vită, croite dintr-o singură bucată și strânse cu curele — încălțămintea ciobanului până la mijlocul secolului XX. Se mai fac la comandă pentru ansambluri și pentru costume de sărbătoare.
Icoanele pe sticlă. Mărginimea e una dintre zonele clasice ale picturii pe sticlă din Transilvania; Muzeul de Icoane pe Sticlă „Preot Zosim Oancea” din Sibiel adăpostește peste 700 de piese, iar în Sibiel și Săliște există pictori care fac icoane noi în tehnica tradițională (pictură inversă pe sticlă, cu foiță de aur). Sibiel →
Prelucrarea lânii. Torsul, țesutul la război, cergile („țoale”) mițoase, pieptenii de lână, „pivele” și „vâltorile” de pe râuri unde se îndesa lâna — o lume întreagă descrisă la Muzeul Lânii din Râu Sadului (deschis în 2026) și la morile și vâltorile din Galeș. Râu Sadului → · Galeș →
Pălărieritul și curelăritul — pălăriile negre și șerparele oierilor, făcute încă în Săliște și în Sibiu.
Unde vezi și de unde cumperi
- Muzeul Culturii Săliștene (Săliște) și Muzeul Etnografic Rășinari — costume complete, unelte, interioare;
- Muzeul Portului Popular din Galeș — dedicat exact costumului mărginean;
- Muzeul de Icoane pe Sticlă din Sibiel;
- Muzeul Astra din Sibiu (Dumbrava), pe drumul spre Rășinari — cel mai mare muzeu în aer liber din România, cu gospodării și instalații din Mărginime;
- Festivalul Brânzei și Țuicii (Rășinari, august) și Târgul de Mere (Sibiel, octombrie) — târguri de meșteșugari;
- direct de la meșteri, prin gazda de la pensiune — cel mai sigur mod de a cumpăra un pieptar, o cergă sau o icoană autentică, nu un suvenir de serie.
Cazare aproape de meșteri
Săliște, Sibiel, Galeș și Rășinari au cea mai densă rețea de meșteșugari și, în același timp, zeci de pensiuni: Cazare Săliște → · Cazare Sibiel → · Toate unitățile →