Mărginimea Sibiului se vizitează altfel decât un oraș: obiectivele sunt răsfirate în 18 sate pe 40 de kilometri de-a lungul muntelui, iar farmecul stă în drumul dintre ele — livezi, fânețe cu căpițe, turme, porți de lemn. Lista de mai jos e ordonată pe sate, de la est (Sadu, Rășinari) spre vest (Jina, Poiana Sibiului), ca să o poți urma ca traseu. Pentru fiecare sat găsești și cazarea clasificată oficial.
Rășinari — satul premiat
1. Casa Memorială „Emil Cioran”. Filozoful s-a născut aici în 1911, în casa parohială. Expoziția reconstituie copilăria pe care Cioran o numea „paradisul pierdut” și e punctul de plecare firesc pentru orice vizită în sat.
2. Casa Memorială „Octavian Goga”. Poetul s-a născut în Rășinari în 1881; casa păstrează obiecte de familie și manuscrise, iar curtea dă spre biserica unde tatăl său a fost preot.
3. Biserica „Sfânta Treime” și mormântul Mitropolitului Andrei Șaguna. Biserica (1800–1814) e cea mai importantă din sat; în curtea ei se află mormântul lui Șaguna (1808–1873), mitropolitul care a organizat Biserica Ortodoxă din Transilvania și a fost canonizat în 2011. Locul e și obiectiv de pelerinaj.
4. Biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1725). Cea mai veche biserică din Rășinari, cu pictură murală în interior, la câteva minute de mers de centru.
5. Muzeul Etnografic Rășinari. Costume, unelte de păstorit, icoane și interioare tradiționale — o introducere bună în ce înseamnă „mărginean”.
Rășinari a fost declarat de Organizația Mondială a Turismului cel mai bun sat turistic din lume în 2022 (Best Tourism Village) și e la doar 12 km de Sibiu, pe drumul spre Păltiniș. Cazare și detalii despre Rășinari →
Păltiniș — stațiunea de deasupra Mărginimii
6. Stațiunea Păltiniș (1.442 m). Cea mai veche stațiune montană din România (1894) și cea mai înaltă, deasupra Rășinariului, în Munții Cindrel. Pârtii iarna, trasee vara, telescaun spre Vârful Oncești.
7. Schitul Păltiniș. Biserica de lemn din stațiune, lângă care e înmormântat filozoful Constantin Noica, cel care a trăit aici ultimii ani de viață și a transformat Păltinișul într-un loc de întâlnire al culturii românești.
Poplaca, Gura Râului, Orlat — la poalele muntelui
8. Lacul Gura Râului. Lacul de acumulare de pe râul Cibin, închis între versanți împăduriți, la capătul satului Gura Râului. E principala sursă de apă a Sibiului, deci nu se face baie, dar drumul pe mal, pescuitul și panorama spre Cindrel merită. Gura Râului are și cea mai mare ofertă de cazare din Mărginime (40 de unități). Gura Râului →
9. Orlat — sediul primului regiment de graniță românesc. În 1762 Maria Tereza a înființat aici Regimentul 1 Românesc de Graniță; clădirea comandamentului și casele colorate de pe strada principală păstrează aerul de „sat cazon”. Orlat e și satul berzelor. Orlat →
Cristian — biserica fortificată
10. Biserica Evanghelică Fortificată din Cristian. Sat săsesc la 10 km de Sibiu, cu o biserică gotică din secolul al XV-lea înconjurată de ziduri și turnuri de apărare. Cristian e faimos și pentru coloniile de berze din vârful stâlpilor. Cristian →
Sibiel — icoanele pe sticlă
11. Muzeul de Icoane pe Sticlă „Preot Zosim Oancea”. Fondat în 1969 de preotul satului, adăpostește peste 700 de icoane pe sticlă din secolele XVIII–XIX, din toate zonele României — cea mai mare colecție de acest fel din Europa. Obiectivul numărul 1 al Mărginimii pentru iubitorii de artă populară.
12. Cetatea Salgo. Ruinele unei cetăți medievale (secolul al XIII-lea) pe dealul de deasupra satului; urcușul de 40 de minute prin pădure e răsplătit de priveliștea peste Sibiel și Depresiunea Sibiului.
13. Biserica „Sfânta Treime” (1765) cu picturi murale și un sat întreg de case cu porți de lemn și curți înflorite. Sibiel a primit distincția internațională „Mărul de Aur” pentru turism rural. Sibiel →
Săliște, Galeș, Tilișca — centrul cultural
14. Săliște, „capitala Mărginimii”. Oraș din 2003, atestat din 1354, cu biserici din secolele XVII–XVIII, un centru cultural activ și cel mai elegant costum popular al zonei. Pe 28 decembrie are loc Întâlnirea Junilor din Mărginimea Sibiului, cea mai mare sărbătoare a portului popular din regiune. Săliște →
15. Galeș — muzeul portului popular și mori de apă. Sat mic, lipit de Săliște, cu un muzeu al costumului și cu instalații tradiționale pe apă. Galeș →
16. Cetatea dacică de la Tilișca. Pe dealul Cățănaș, deasupra satului, se văd urmele unei fortificații dacice (secolele II î.Hr.–I d.Hr.), una dintre puținele din sudul Transilvaniei. Tilișca e și un sat cu folclor viu și costume purtate la sărbători. Tilișca →
Jina și Poiana Sibiului — satele ciobanilor
17. Jina — Muzeul Pastoral și festivalul „Sus pe muntele din Jina”. Cel mai înalt și mai izolat sat al Mărginimii, la peste 900 m, cu un muzeu al oieritului și cu un festival folcloric în iulie, când turmele sunt sus la munte. Jina →
18. Poiana Sibiului — biserica de lemn (1771) și gospodăriile oierilor. Satul ciobanilor bogați: case impunătoare ridicate din oierit, biserica de lemn monument istoric și stânele de pe platoul de deasupra. Poiana Sibiului →
Sadu, Râu Sadului, Tălmăcel — valea Sadului
19. Hidrocentrala Sadu I (1896) și Valea Sadului. Prima hidrocentrală din România funcționează încă la Sadu; în amonte, Râu Sadului e un sat de munte cu Muzeul Lânii (deschis în 2026) și cu cabane pe firul apei. Sadu → · Râu Sadului →
20. Bisericile de lemn din Tălmăcel (1776), Fântânele (1774) și Poiana Sibiului (1771). Trei biserici de lemn din aceeași generație, monumente istorice, în trei sate liniștite — un mic „traseu al lemnului” pentru cine are o zi în plus. Tălmăcel → · Fântânele →
Cum le organizezi
- O zi: Rășinari (casele memoriale, Șaguna) → Păltiniș → înapoi prin Poplaca.
- Două zile: ziua 1 ca mai sus; ziua 2 Cristian → Orlat → Gura Râului → Sibiel → Săliște.
- Trei zile: adaugă Tilișca → Jina → Poiana Sibiului, cu masă la o stână.
Itinerarul detaliat, cu ore și opriri de masă, e în Un weekend în Mărginimea Sibiului. Pentru brânzeturi și stâne vizitabile vezi Stânele și brânza din Mărginime, iar pentru drumeții Trasee în Munții Cindrel.