24 septembrie 2026

Mina de magneziu de la Rășinari și uzina de la Săliște: ce se știe, ce spun localnicii, ce ar însemna pentru turism

Articol de sinteză, actualizat pe măsură ce apar informații noi. Ultima actualizare: 24 septembrie 2026. Toate afirmațiile sunt atribuite surselor din finalul textului; unde cifrele diferă între surse, le dăm pe toate.

În septembrie 2026, Mărginimea Sibiului a ajuns în știri pentru altceva decât brânză, oi și sate premiate: o companie a obținut licența de exploatare a unui zăcământ de magnezit de lângă Rășinari și vrea să construiască o uzină de prelucrare la Săliște. Într-o săptămână, proiectul a strâns peste 3.000 de semnături împotrivă, o ședință de consiliu local contestată, intervenții politice și un răspuns al primăriei că nimic nu e semnat. Mai jos, ce se știe până acum, cât mai exact posibil.

Proiectul, pe scurt

Cine. Compania MPI Magnesium (Mineral Proiect Invest SA, București), prezentată ca având capital integral românesc, condusă de Andrei Degeratu.

Ce. Două componente legate între ele:

  1. O carieră de magnezit (rocă serpentinitică bogată în magneziu) în perimetrul Valea Dobra, pe teritoriul comunei Rășinari. Reportajul din teren al Tribunei plasează locul propriu-zis în Valea Muntelui, sub Vârful Ghihan, la aproximativ 1.000 m altitudine și la circa 5 km de sat, accesibil pe drumul agricol de pe Valea Caselor. Compania vorbește despre o suprafață operațională de 6,8 hectare, resurse estimate la 3,45 milioane de tone și o exploatare pe 20 de ani.
  2. O uzină hidrometalurgică pe teritoriul orașului Săliște, pe drumul spre Amnaș, la 2–3 km de sat și aproape de autostrada Sibiu–Orăștie. Aici roca ar fi prelucrată pentru a obține hidroxid de magneziu și, într-o etapă ulterioară, compuși de magneziu și magneziu metalic. Prima fază a uzinei e evaluată de companie la 70 de milioane de euro.

Cât. Investiția a fost anunțată în aprilie 2026 la 250 de milioane de euro; în comunicările din septembrie apare „peste 400 de milioane” pentru scenariul complet.

Când. Licența de exploatare a fost aprobată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026, publicat în Monitorul Oficial pe 7 septembrie. Compania estimează începerea exploatării în 2029.

Ce promite compania. Transport pe cablu (funicular de 2,4 km) și camioane electrice între carieră și uzină, energie din parc fotovoltaic, „zero emisii”, fără captare de apă din cursuri, fără defrișări, iar la final, după 20 de ani, transformarea carierei într-o zonă de agrement cu telegondolă. Locuri de muncă: 75 la uzină și 20–25 la carieră, cu posibilitate de creștere la 150. Redevențe estimate la 3,45 milioane de euro pe durata exploatării, din care 45 % (1,55 milioane) la comuna Rășinari, 35 % la Consiliul Județean și 20 % la bugetul de stat, plus taxe pe salarii de peste 500.000 de euro pe an.

Cronologia reacțiilor

  • 16 aprilie 2026 — Tribuna publică anunțul investiției, prezentată ca „mină eco” și ca intrare a Sibiului „pe harta resurselor critice ale Europei”. Ecoul public e mic.
  • 3–7 septembrie — licența ANRM e aprobată și publicată în Monitorul Oficial.
  • 21 septembrie — ședință la Săliște în care proiectul e prezentat comunității; localnicii îl contestă, cer referendum local și transparență de mediu. Reacții consemnate de presă: „se va face doar peste cadavrele noastre”, „sănătatea nu se negociază”.
  • 22 septembrie — Turnul Sfatului titrează „explozie de reacții”; fostul primar al Săliștei, Teodor Banciu, avertizează că poluarea ar putea fi „mai rea decât la Copșa Mică”. Aceeași sursă notează legături între persoane implicate în proiect și foști directori ai Gabriel Resources / RMGC de la Roșia Montană, precum și implicarea unui om de afaceri cu o condamnare din 2019.
  • 23 septembrie — petiția „Protejăm Mărginimea Sibiului: stop uzinei chimice și exploatării MPI Magnesium” depășește 2.000, apoi 3.000 de semnături; Sibiu Independent relatează respingerea proiectului de către comunitate și antreprenorii locali; un senator de Sibiu cere Guvernului explicații („Mărginimea Sibiului nu se negociază”).
  • 24 septembrie — Primăria Săliște declară că „nu a fost concesionat niciun teren și nu a fost semnat niciun contract cu firma respectivă”, că proiectul urmează să fie analizat și că vor avea loc dezbateri publice. Ora de Sibiu titrează că uzina e „pusă în așteptare”.

Argumentele celor care se opun

Din ce a consemnat presa locală la ședința din 21 septembrie și în zilele următoare:

  • Azbestul. Serpentinitul poate conține fibre naturale de azbest; opozanții susțin că praful din carieră și din transport ar putea dispersa fibre pe o rază de kilometri, cu risc de cancer pulmonar. Compania spune că studiile ei nu au găsit azbest; localnicii pun la îndoială independența acestor studii.
  • Apa. Alimentarea cu apă e deja o problemă în zonă, iar procesul hidrometalurgic folosește apă; compania susține că nu va capta din cursuri de apă.
  • Praful, traficul, pășunile. Impact asupra terenurilor agricole, a pășunatului și a aerului din satele de pe traseul carieră–uzină.
  • Turismul. Proprietari de pensiuni și antreprenori locali avertizează că o zonă vândută ca „etnografică și turistică, nu industrială” își pierde principalul argument.
  • Încrederea. Legăturile cu Roșia Montană și antecedentele unor persoane implicate sunt invocate ca motiv de neîncredere în promisiunile „eco”.

Argumentele companiei

  • Magneziul e pe lista materiilor prime critice ale Uniunii Europene, iar Europa importă aproape tot din China; un zăcământ exploatat local ar avea valoare strategică.
  • Tehnologie „curată”: transport electric și pe cablu, fotovoltaic, fără defrișări, fără captare de apă, suprafață mică (6,8 ha), reconversie în zonă de agrement la final.
  • Locuri de muncă calificate și venituri la bugetele locale, „valoarea adăugată păstrată în economia locală”.
  • Licența de exploatare nu înseamnă autorizație de a începe lucrările; compania spune că va răspunde „documentat și clar” întrebărilor, într-o secțiune dedicată pe site-ul ei.

Ce ar însemna pentru turismul din Mărginime

Acest site nu e parte în dispută; e un ghid turistic al zonei, iar unghiul nostru e cel turistic. Câteva repere obiective:

  • Cele două localități sunt inima turistică a Mărginimii. Rășinari are 33 de unități de cazare clasificate oficial, iar orașul Săliște, cu satele lui Sibiel, Galeș, Vale, Fântânele și Amnaș, alte 65: împreună, peste 40 % din cele 235 de structuri de cazare ale Mărginimii. Rășinari → · Săliște →
  • Brandul zonei e construit pe natură și tradiție. Mărginimea e Destinație Europeană de Excelență (EDEN, 2009), Rășinari a fost declarat de ONU Turism cel mai bun sat turistic din lume (2022), Sibiel are „Mărul de Aur” pentru turism rural. Aceste distincții sunt argumentele cu care pensiunile își aduc oaspeții.
  • Locurile propuse sunt pe traseele turistice. Valea Caselor și drumul spre Vârful Ghihan sunt zone de drumeție și de stâne de deasupra Rășinariului; terenul de lângă Amnaș e la intrarea dinspre autostradă spre Săliște, Sibiel și Galeș.
  • Ce nu se știe încă. Nu există un studiu de impact asupra mediului, nu există acorduri de mediu, nu s-a concesionat teren pentru uzină și nu s-a stabilit traseul exact de transport. Efectul real asupra turismului depinde de aceste detalii, care vor apărea abia în procedura de avizare.

Ce urmează

Conform primăriei Săliște și procedurii legale, pentru ca proiectul să meargă mai departe ar fi nevoie de: analiza proiectului și dezbateri publice; decizie a Consiliului Local Săliște privind terenul și oportunitatea uzinei; certificat de urbanism și avize de la Consiliul Local Săliște și de la Consiliul Local Rășinari; acord de mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, cu studiu de impact și consultare publică. Localnicii au cerut și un referendum local. Până la aceste etape, licența ANRM dă companiei dreptul de exploatare a zăcământului, nu dreptul de a începe lucrările.

Vom actualiza acest articol la fiecare pas nou: dezbateri publice, hotărâri de consiliu, avize de mediu, răspunsuri ale companiei.

Surse

← Toate știrile